duminică, 8 ianuarie 2012
Ceva mai vechi.
Suntem aici, in 201x, in acelasi oras, cu aceleasi persoane, suntem aici.. in metropola viselor pierdute.
Vorbesc... Omul vorbeste, dar nu transmite. Se framanta, dar nu rezolva rezolva nimic. Mananca, dar inca e flamand.
E de vina locul, persoanele, generatia?
Ma uit pe strada vesnic aglomerata, ingusta si mizera ce absoarbe an de an potop de lacrimi si de durere. Trece lumea... lenesa, cocheta, doar umbre trecatoare, lipsite de valoare.
Fiorul de nebunie imi cutremara fiinta. Vreau sa visez, dar realitatea nu ma lasa, doresc sa ma inalt dar nu reusesc.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
ar merge mai bine in proza
Se descurca bine pe ambele planuri [proza/poezie],iar aceasta "povestire" a fost facuta cand avea 13 ani :))
Trimiteți un comentariu